inspecția fiscală

Control ANAF – ghid pentru inspecția fiscală

De la an la an, din cauza numărului considerabil de cazuri de evaziune fiscală, autoritățile efectuează frecvent verificări privind legalitatea și conformitatea activităților economice desfășurate de către companii și persoane fizice. 

Ce este inspecția fiscală?

Conform Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F), inspecţia fiscală este o activitate reglementată în Codul de procedură fiscală prin care se:

  • se verifică legalitatea şi conformitatea declaraţiilor fiscale;ce este inspecția fiscală
  • se verifică corectitudinea şi exactitatea îndeplinirii obligaţiilor privind stabilirea obligaţiilor fiscale de către contribuabil/ plătitor;
  • se verifică respectarea legislaţiei fiscale şi contabile;
  • se verifică sau se stabilesc, după caz, bazele de impozitare şi situațiile de fapt aferente;
  • se stabilesc diferențele de obligaţii fiscale principale. 

Activitatea de inspecţie fiscală se realizează pentru orice tip de persoane şi organizații, fără să se țină cont de forma acestora de organizare. 

Acest tip de activitate se efectuează atât la contribuabili, cât și la plătitori. Diferența dintre cele constă în faptul că plătitorii sunt persoane care, în numele contribuabilului, trebuie să plătească sau să rețină şi să plătească ori să adune plăți (impozite, taxe şi contribuţii sociale). În această categorie se află și sediile secundare care trebuie să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii și venituri asimilate acestora. 

Inspecția fiscală va verifica dosarul prețurilor de transfer pentru a consemna dacă respectiva companie manipulează prețurile în care tranzacționează astfel încât impozitele plătite de companii să fie mai mici față de situația reală. 

Când se desfășoară inspecția fiscală?

Controlul ANAF se desfășoară cu o anumită regularitate. În funcție de când are loc inspecția fiscalăfiecare caz, el poate fi realizată anual, trimestrial sau lunar. Inspecția nu are scopul de a influența activitatea actuală a contribuabilului. Drept urmare, ea se va desfășura în intervalul de timp comunicat în avizul de inspecție fiscală. Durata 

controlului ANAF nu poate fi mai mare de: 

  • 180 zile – contribuabilii mari și contribuabilii cu sedii secundare 
  • 90 zile – contribuabilii mijlocii 
  • 45 zile – celelalte categorii de contribuabili  

De obicei, după finalizarea controlului financiar, este emis un Raport de inspecție fiscală și o Decizie de impunere/ Decizie de nemodificare a bazei de impunere. Dacă organul de inspecție fiscală nu poate finaliza verificarea, documentele enunțate nu pot fi emise. Se reia controlul fiscal, respectând termenul asumat, doar atunci când se obține o aprobare de la organul ierarhic superior.

CARE SUNT TIPURILE DE INSPECȚIE FISCALĂ? 

În urma unei analize de risc, organul de inspecție fiscală va decide tipul de control fiscal ce urmează să fie efectuat.

De ce este necesară o analiză de risc? Așa cum îi spune și numele, aceastaanalize de risc are rolul de a constata riscurile fiscale ale contribuabililor pentru a ajuta la îmbunătățirea activității de control. În funcție de rezultatul acestei analize, se vor controla doar contribuabilii cu risc crescut. Această analiză este un punct de plecare pentru selectarea celor care trebuie controlați, având scopul de a stabili implicațiile fiscale ale riscurilor identificate. 

Analiza de risc permite specialiștilor de control financiar să: 

  • acorde un tratament egal contribuabililor; 
  • concentreze acţiunile de control fiscal asupra celor care nu se supun; 
  • utilizeze corect resursele financiare, tehnice şi umane de care dispun contribuabilii;
  • sporească gradul de conformare voluntară a contribuabililor;
  • adapteze resursele actuale la nivelurile de risc identificate; 

În funcție de rezultatele acestei analize, există 2 forme ale inspecției fiscale

  1. Inspecția fiscală generală – prin aceasta se verifică dacă s-au îndeplinit toate obligațiile fiscale (ale unui plătitor sau contribuabil, pe un anumit interval de timp) și alte obligații menționate în legislația în vigoare
  2. Inspecția fiscală parțială – prin aceasta se verifică dacă s-au îndeplinit una sau mai multe obligații fiscale, precum și alte obligații enunțate în legislația fiscală.

METODE DE CONTROL 

În cadrul activității de inspecție fiscală există 3 căi de control care pot fi control fiscal electronicrealizate de inspectorul desemnat. Inspectorul apreciază ce documente și operațiuni vor fi întreprinse: 

  1. Inspecția selectivă – se verifică aleatoriu perioadele impozabile, documentele și activitățile semnificative, cu importanță în calcularea, evidențierea și plata obligațiilor fiscale. 
  2. Inspecția exhaustivă – se verifică toate perioadele impozabile, documentele și operațiunile semnificative, cu importanță în calcularea, evidențierea și plata obligațiilor fiscale. 
  3. Inspecția electronicăse controlează contabilitatea și sursele acesteia (prelucrate electronic) cu ajutorul unor căi de analiză, evaluare şi testare (însoțite de instrumente informatice specializate.

CONTROLUL INOPINAT 

Inspectorul fiscal realizează și un control în care contribuabilul sau inspecția fiscală neașteptatăplătitorul nu este anunțat în prealabil.  Perioada de desfășurare a unui astfel de control nu poate depăși 30 de zile. Conducătorul controlului setează inspecția neanunțată în funcţie de scopurile stabilite înainte de a hotărî inițierea controlului. 

În cadrul controlului inopinat, inspectorul:

  • verifică faptic şi documentar, în general, în urma unor informaţii privind efectuarea unor activități de evaziune fiscală;
  • verifică documentele şi activitățile impozabile ale unui contribuabil, respectiv ale unui plătitor, în legătură cu cele pe care le are persoana/ organizația supusă controlului fiscal (control încrucişat);
  • verifică unele elemente ale bazei de impozitare sau ale situaţiei fiscală faptică;
  • constată, analizează şi evaluează un risc fiscal specific.

În vederea realizării controlului inopinat, organul de inspecţie fiscală are următoarele atribuții:

  • verifică documentele din dosarul fiscal al contribuabilului sau plătitorului; 
  • examinează conformitatea datelor din declaraţiile fiscale cu cele din evidenţa contabilă şi fiscală a contribuabilului sau a plătitorului; 
  • solicită informaţii din partea terților;
  • verifică locurile unde se realizează activități care generează venituri impozabile ori unde se află bunurile impozabile; 
  • sancționează potrivit legii faptele care reprezintă încălcări ale legislației fiscale și contabile;  
  • ia măsuri asiguratorii în limitele legii;
  • aplică sigiliu pe bunuri și întocmește un Proces-verbal.  

După finalizarea acestui control, se încheie un Proces-verbal, în 2 exemplare, unul rămânând la contribuabil/ plătitor. Acesta îşi poate exprima punctul de vedere faţă de însemnările din Procesul-verbal în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicare.

CUM TREBUIE SĂ VĂ PREGĂTIȚI PENTRU INSPECȚIA FISCALĂ? 

1.Avizul de inspecție fiscală 

Înainte de începerea inspecției fiscale, trebuie să primiți un aviz:

  • cu 30 de zile înainte dacă vă încadrați în categoria „mari contribuabili” 
  • cu 15 zile înainte dacă vă încadrați în altă categorie de contribuabil.

Prin acest aviz, veți fi informat despre drepturile și obligațiile avute în timpul realizării inspecției fiscale, prin Cartea drepturilor și obligațiilor contribuabililor în perioada efectuării inspecției fiscale. 

Avizul de inspecție fiscală este un document prin care inspectorii informează contribuabilul/ plătitorul că va avea loc o inspecție. În aviz se vor nominaliza scopurile pentru care are loc inspecția fiscală. Acestea pot fi:  

  • temeiul juridic al inspecției fiscale; 
  • impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului general consolidat supuse inspecţiei (respectiv perioada supusă controlului pentru fiecare tip de element în parte).
  • data de începere a inspecţiei fiscale; 
  • posibilitatea de a amâna data de începere a controlului fiscal. 

După primirea acestui aviz, puteți solicita amânarea termenului de începere a inspecției fiscale (în baza unor motive justificate). Această solicitare se poate aproba sau respinge în funcție de decizia operatorului.  

2.Stabilirea locului de desfășurare a inspecției fiscale  

De obicei, inspecția fiscală are loc la sediile contribuabilului/ plătitorului. Obligația acestuia este de a asigura:

  • un spațiu potrivit
  • logistica indispensabilă controlului fiscal.  

Dacă nu aveți posibilitatea de a asigura un spațiu de lucru potrivit efectuării inspecției, atunci ea se va derula fie la sediul instituției fiscale, fie în orice alt loc stabilit de comun acord. 

Inspecția are loc în timpul de lucru. Cu acordul scris al contribuabilului și aprobarea inspectorului, controlul fiscal poate continua și după terminarea programului de muncă.

3.Care sunt obiectivele inspecției fiscale? 

Controlul ANAF are obligațiile:

  • de a verifica legalitatea și conformitatea informațiilor din declarațiile fiscale cu cele din documentele contabile și fiscale ale contribuabilului, respectiv ale plătitorului; 
  • de a verifica corectitudinea și justețea îndeplinirii obligațiilor privind stabilirea bazei de impozitare și a obligațiilor fiscale aferente de către contribuabil/ plătitor. 
  • de a verifica respectarea termenilor legislaţiei fiscale şi contabile;
  • de a analiza şi evalua informaţiile fiscale (pentru a vedea legătura dintre declaraţiile fiscale și informaţiile proprii/din alte surse şi, eventual, pentru a identifica aspecte noi relevante aplicării prevederilor legislaţiei fiscale); 
  • de a verifica contractele şi modul lor de desfășurare (pentru a determina operaţiunile impozabile efectuate de contribuabil sau plătitor care sunt considerabile şi potrivite pentru setarea bazei de impozitare); 
  • de a verifica înregistrarea veniturilor sau a altor elemente asimilate lor, aferente activităţii;
  • de a verifica locurilor unde au loc procese care determină venituri impozabile sau unde se regăsesc bunurile; 
  • de a verifica modul de înregistrare a cheltuielilor și elementelor asimilate lor (realizate pentru desfășurarea obiectului de activitate) şi a tratamentului fiscal al operaţiunilor sau tranzacţiilor generatoare de astfel de cheltuieli; 
  • de a verifica justețea tratamentului fiscal aplicat operaţiunilor sau tranzacţiilor pentru sumele utilizate cu drept de deducere din impozitele, taxele, respectiv contribuţiile datorate; 
  • de a verifica respectarea prevederilor specifice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile, a regimului intern de numerotare a formularelor financiar-contabile. Se menționează existenţa seriei şi plajei de numere aprobate de conducerea contribuabilului/ plătitorului, datei începerii utilizării acestora şi, eventual, evidenţa documentelor cu regim special (marcajele cu regim special, respectiv timbre şi banderole);
  • de a verifica alte aspecte relevante pentru impozitare, în cazul în care sunt de interes pentru aplicarea prevederilor legislaţiei fiscal-contabile;
  • de a verifica Dosarul preţurilor de transfer, dacă e cazul. 

4.Verificarea evidențelor fiscale și contabile 

Este important să știți că puteți numi persoane care să ofere informații pe perioada efectuării inspecției fiscale. Dacă acestea nu sunt suficiente, organul de inspecție fiscală poate apela la alte persoane pentru a obține acele informații. 

Aveți obligația de a:

  • coopera permanent la constatarea stărilor de fapt fiscale;
  • oferi informații;
  • de a prezenta toate documentele și alte detalii necesare din punct de vedere fiscal. 

Chiar dacă inspecția  fiscală se derulează în afara spațiului de lucru, sunteți obligat să puneți la dispoziția organelor abilitate spațiile în care vă efectuați activitatea sau locul în care se află bunurile impozabile. 

Pe toata perioada de realizare a inspecției fiscale, aveți dreptul la asistență specializată sau juridică. 

5.Sunteți obligat să conduceți evidențele fiscale 

În categoria evidențelor fiscale intră: 

  • registrele;
  • situaţiile;
  • orice alte înscrisuri – conform legislaţiei fiscale, acestea trebuie întocmite obligatoriu pentru a stabili starea de fapt fiscală și creanțele fiscale;

Evidenţele contabile şi fiscale se stochează fie la domiciliul fiscal al contribuabilului sau al plătitorului, la sediul social sau secundar. Pot fi păstrate pe suport electronic sau în cadrul unei companii autorizate.

Excepție fac evidenţele contabile şi fiscale ale exerciţiului financiar în curs. Legislația indică păstrarea lor:

  • la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului, la sediul social sau la sediile secundare 
  • în intervalul 1 – 25 al lunii următoare perioadei fiscale de raportare, la sediul persoanei fizice ori juridice autorizate pentru prelucrarea lor pentru a întocmi declaraţiile fiscale. 

Indicațiile legale aferente stocării, arhivării şi limbii utilizate pentru evidenţele contabile sunt relevante şi pentru evidențele fiscale.

Dacă evidenţele contabile şi fiscale sunt realizate prin intermediul unor sistemelor electronice de gestiune, contribuabilul sau plătitorul are obligația de a păstra și prezenta:

  • datele arhivate electronic; 
  • aplicațiile software aferente.

Contribuabilul, respectiv plătitorul trebuie să evidenţieze veniturile şi cheltuielile generate în urma desfășurării obiectului de activitate cu ajutorul registrelor sau altor documente prevăzute în lege.

Printre obligațiile contribuabilului, respectiv plătitorului, enumerăm și:

  • utilizarea documentelor primare și de evidență contabilă indicate de lege
  • completarea integrală a rubricilor din formulare ținând cont de operațiunile înregistrate.

6.Actele fiscale întocmite după inspecția fiscală 

După finalizarea controlului ANAF, se întocmesc următoarele tipuri de acte:

  1. Raportul de inspecție fiscală – arată rezultatele controlului fiscal și constatările faptice și legale ale inspectorului;
  2. Decizia privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale – actul fiscal administrativ prin care se comunică rezultatele controlului ANAF;
  3. Decizia de nemodificare a bazei de impozitare în urma realizării inspecției fiscale;
  4. Decizia de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale – document fiscal prin care se stabilesc:
  • datoriile fiscale suplimentare principale relevante diferenţelor de baze de impozitare identificate;
  • pentru rezolvarea cu inspecţie fiscală anticipată a decontului de TVA cu valori negative cu opţiune de rambursare (în cazul în care suma aprobată la rambursare diferă de cea solicitată). 

    5. Decizia de impunere provizorie privind obligaţiile fiscale principale.

 

  •  
  •  
  •  
  •  

SOLICITAȚI O OFERTĂ PARTICULARIZATĂ!

Ultimele noutăți și publicații

SOLICITĂ O OFERTĂ DE PREȚ

Vă rugăm completați formularul de mai jos și o să revenim către dumneavoastră în cel mai scurt timp posibil!

Ultimele noutăți și publicații în domeniul prețurilor de transfer & DAC6

Abonați-vă la buletinul nostru informativ!