Article also available in / Articol disponibil și în limba: English (Engleză)

Studiul de benchmarking: rolul său la întocmirea dosarului de prețuri de transfer

articol publicat în 4 mai 2021

În general, noțiunea de benchmarking se referă la realizarea unor acțiuni și studii cu scopul de a descoperi care sunt cele mai bune performanțe ce pot fi atinse – într-o anumită companie, de către un anumit competitor sau la nivelul unei întregi industrii. Aceste informații pot fi ulterior folosite pentru identificarea decalajelor în procesele organizației față de competitori.

Descoperiți în rândurile următoare ce reprezintă un studiu de benchmarking (cunoscut și ca studiu de comparabilitate) în domeniul prețurilor de transfer și ce aspecte trebuie avute în vedere la pregătirea unui astfel de studiu de benchmarking.

Ce este studiul de benchmarking?

În domeniul prețurilor de transfer, noțiunea de studiu de benchmarking se referă la (i) procesul de identificare a unor companii comparabile care realizează activități similare cu cele ale companiei a cărei profitabilitate se dorește a fi testată și (ii) determinarea conformității cu principiul fiscal al valorii de piață a marjelor de profit obținute de partea testată prin comparație cu marjele de profitabilitate obținute de companii care realizează activități similare.

Efectuarea unui studiu de benchmarking este un proces complex care necesită examinarea unor surse de informații și baze de date publice sau baze de date comerciale precum Thomson Reuters, RoyaltyRange, Orbis, Amadeus sau TP Catalyst.

Care este rolul studiului de benchmarking?

Studiul de benchmarking este vital în cadrul oricărei analize de prețuri de transfer având în vedere necesitatea existenței unor ancore de comparație pentru a justifica valoarea de piață și alocarea corectă a profiturilor impozabile în cadrul unor tranzacții desfășurate între părți afiliate.

La nivel practic, aproape orice dosar de prețuri de transfer include cel puțin un studiu de benchmarking pregătit în baze de date comerciale. Pentru atingerea unui cât mai înalt nivel de calitate a dosarului prețurilor de transfer, este necesar să se pregătească câte un studiu de benchmarking pentru fiecare tipologie distinctă de tranzacții intra-grup.

Orice studiu de benchmarking pregătit la un nivel adecvat de calitate poate servi nu numai în cadrul unui proiect de prețuri de transfer dar de asemenea poate folosi ca un instrument de analiză a competiției și a performanțelor industriei.

Ce presupune procesul de pregătire a unui studiu de benchmarking?

Pentru realizarea unui studiu de benchmarking adecvat este necesar ca în prealabil să se înțeleagă în amănunt caracteristicile economice ale tranzacției controlate, precum și rolurile părților la tranzacția respectivă.

Aceasta va facilita atât selectarea celei mai potrivite metode de stabilire a prețurilor de transfer dar și mai important, va contribui la creșterea calității procesului de selecție manuală a comparabilelor.

Studiul de benchmarking presupune urmarea unor etape, care nu sunt neapărat standard ci mai degrabă pot fi considerate ca un set de linii directoare pe baza cărora ar putea fi realizată o astfel de analiză. Așadar, studiul de benchmarking are în vedere parcurgerea de principiu a următoarelor etape:

• Etapa 1 – înțelegerea caracteristicilor industriei, obiectului de activitate a contribuabilului și tranzacțiilor controlate, cu focus pe (i) colectarea informațiilor despre contribuabil, (ii) identificarea corectă a tranzacției controlate ce trebuie testată și (iii) evaluarea oportunității analizării tranzacțiilor în mod individual sau combinat;

• Etapa 2 – evaluarea factorilor de comparabilitate pentru tranzacția testată, cu focus pe (i) caracteristicile produselor sau serviciilor, (ii) analiza funcțională a tranzacției testate, (iii) condițiile contractuale ale tranzacției (iv) circumstanțele economice și (v) strategiile de afaceri;

• Etapa 3 – selectarea părții sau părților testate în cadrul tranzacției / tranzacțiilor testate;

• Etapa 4 – identificarea surselor ce pot furniza informații cu privire la tranzacții comparabile i.e. identificarea bazelor de date în care să se realizeze studiul de benchmarking;

• Etapa 5 – alegerea metodei corespunzătoare de testare a prețurilor de transfer;

• Etapa 6 – identificarea propriu zisă a companiilor comparabile pe baza datelor extrase din bazele de date de la etapa 4 și tinând cont de specificul tranzacțiilor identificate în etapa 1;

• Etapa 7 – efectuarea de ajustări de comparabilitate a indicatorilor financiari fie ai companiei testate fie ai comparabilelor;

• Etapa 8 – interpretarea și folosirea datelor extrase din bazele de date, determinarea marjelor de profitabilitate la valoare de piață.

Ca studiul de benchmarking să fie cât se poate de verosimil fiecare pas trebuie să fie analizat critic și justificat din punct de vedere juridic și economic și în cele din urmă întregul proces trebuie să fie temeinic documentat printr-un raport de studiu de benchmarking.

În plus, trebuie evitate cele mai frecvente greșeli ce se fac adesea în pregătirea unui studiu de benchmarking în bazele de date Amadeus / Orbis / TP Catalyst Pro.

Concluzii

Întocmirea dosarului prețurilor de transfer depinde în cele mai multe cazuri de efectuarea unui studiu de benchmarking, care are în vedere determinarea unui interval de profitabilități considerate ca fiind la valoare de piață și în conformitate cu prevederile legislației fiscale și de prețuri de transfer.

Cu toate că pare simplu în teorie, studiul de benchmarking presupune parcurgerea unui proces laborios, dificil și mare consumator de timp. Căutarea de informații, evaluarea tuturor datelor din diverse surse, documentarea analizei și fundamentarea ajustărilor sunt toate etape care solicită efort din partea contribuabililor și a consultanților acestora deopotrivă.

Prin urmare, dacă aveți nevoie de analize de comparabilitate pentru anexarea acestora la dosarul prețurilor de transfer sau pentru alte proiecte, vă putem ajuta într-un mod eficient cu efectuarea acestora pentru toate tipurile de tranzacții astfel încât să minimizați riscurile ce pot apărea în cadrul unei inspecții fiscale dar de asemenea și să obțineți o imagine clară cu privire la rezultatele concurenților și industria în care compania dumneavoastră este activă.